Consultand dezvolatarea institu?iilor politice din aceast? ?ar?. Prof. C.

 

Consultand bibliografia dat?, realiza?i un referat în
care s? analiza?i în detaliu unul din aspectele parcurse de-a lungul
cursului. Tema referatului este la alegerea dumneavoastr?.

 

 

 

 

TEMA 1

We Will Write a Custom Essay Specifically
For You For Only $13.90/page!


order now

DREPT CONSTITU?IONAL
COMPARAT

SISTEMUL CONSTITU?IONAL AL MARII BRITANII

 

 

 

 

 

 

 

 

Istoria specific? a Marii Britanii a f?cut ca o lege
fundamental? scris? sub forma unui document unic s? nu fie necesar?, ci s?
existe numai un set de reguli ?i principii constitu?ionale care formal-juridic
se exprim? printr-o serie de obiceiuri dezvoltate prin intermediul
jurispruden?ei, la care se adaug? documente scrise ?i, uneori, jurispruden?a.

Sistemul de drept anglo-saxon se individualizeaz?
prin  normele care-l alc?tuiesc, acestea
fiind norme ale dreptului comun (common law), iar litigiile administrative sunt
solu?ionate de c?tre instan?ele judiciare de drept comun ?i nu de c?tre
instan?e speciale de contencios-administrativ. Aceste tr?s?turi s-au remarcat
în Anglia, pân? în a doua jum?tate a sec.al XIX-lea, când reformele administrative
locale au marcat instituirea unor norme juridice speciale, derogatorii de la
dreptul comun – ?i anume, normele de drept administrativ.

Tr?s?tura caracteristic? a
sistemului constitu?ional britanic este reprezentat? prin lipsa unei
constitu?ii în sens formal ?i nu în sens material, deoarece la ansamblul
coerent de cutume se adaug? texte juridice adoptate de parlament, de o
importan?? deosebit? pentru dezvolatarea institu?iilor politice din aceast?
?ar?.

Prof. C. Dissescu aprecia la
începutul secolului, c? “amintirea ?i uzul zilnic al drepturilor ?i
libert??ilor individuale consfin?ite de cutuma britanic? sunt s?pate adânc în
via?a poporului, atât de adânc încât nici o constitu?ie din lume nu a fost atât
de pu?in nesocotit? cum a fost Constitu?ia englez?”. 

Avem în vedere, faptul c? în
Anglia, procesul de formare a institu?iilor de guvernare a parcurs etape
distincte:

·       întâi, s-a format Coroana ca simbol al
autorit??ii publice.

·       Parlamentul a ap?rut ulterior, ca  o reac?ie a burgheziei împotriva absolutismului
regalit??ii, manifestat deseori în forme violente.

Ast?zi, Parlamentul Marii
Britanii este compus din Camera Comunelor ?i Camera Lorzilor ?i dispune de
suveranitate legislativ?. Actele normative pe care le adopt? constituie singura
form? de legisla?ie care nu poate fi limitat? în aplicarea sa de nici una dintre
celelalte autorit??i ale statului.

Monarhul Angliei
este un simbol al tradi?iei, doar aparent implicat în via?a politic?, statutul
s?u corespunzând maximei: “Regele domne?te, dar nu guverneaz?”.

Unii autori sus?in c? “folosirea
Coroanei la capacitatea ei demn? este incalculabil?. F?r? ea, în Anglia,
prezen?a guvernului englez nu ar izbuti ?i ar disp?rea”.

O asemenea aser?iune nu se
confirm?, pentru c? a?a numitul rol politic al Monarhului este pur formal, deoarece
acesta se conformeaz?, fie dorin?ei guvernului, fie
unor cutume în favoarea acestuia. Subliniem urm?toarele atribu?ii ale
Monarhului:

·       Desemnarea primului
ministru: prin aceasta prerogativ? a sa, Monarhul desemneaz? obligatoriu liderul
partidului înving?tor în alegeri;

·       Sanc?ionarea legilor: cutuma
îi recunoa?te acest drept de veto, dar de fapt Regele nu a mai utilizat aceast?
prerogativ? a sa de la începutul sec. al XVIII-lea;

·       Prezint? “Mesajul Tronului”:
acest obicei are un rol simbolic fiind o pledoarie în favoarea programului
guvernamental al partidului aflat la putere;

·       Înmânarea ordinelor ?i
distinc?iilor;

·       Dizolvarea Camerei
Comunelor: aceasta prerogativ? a Regelui are un rol formal;

·       Declararea st?rii de r?zboi
?i încheierea p?cii: Monarhul este abilitat s? declare stare de razboi ?i s?
încheie pacea;

·       Încheierea tratatelor;

·       Recunoasterea altor state si
guverne: regele p?streaz? rolul necontestat de ?ef al Bisericii anglicane,
fiind de asemenea, ?ef al Commonwealth-ului britanic.

Cabinetul (primul-ministru ?i
mini?trii) deriv? din puterea suveranului fiind modest ca num?r de persoane,
dar cu atribu?ii deosebit de importante în cadrul unei echipe guvernamentale
foarte numeroase, compus? din mini?tri f?r? portofoliu, mini?tri îns?rcina?i s?
conduc? un departament, secretari ?i subsecretari de stat, etc.

Primul-ministru este cel care
î?i alege mini?trii dintre colegii de partid ale?i în Camera Comunelor ?i,
uneori, îns? foarte rar, dintre Lorzi. El îi poate revoca liber. Num?rul
membrilor variaz? în func?ie de epoc?, între 14 si 24 de mini?tri ; în caz de
ostilit??i, el poate fi redus la numai 4 sau 5 membri.

Spre deosebire
de alte state, în Anglia opozi?ia are un rol institu?ionalizat la fel ca ?i
guvernul, care joac? un rol foarte important în sistemul de guvernamant, fiind
o institu?ie ce indepline?te in mod esential atribu?ii pozitive:

·       asigur? responsabilitatea
continu? cu privire la c?ile prin care puterile guvernului sunt exercitate;

·       accept? responsabilitatea
guvern?rii cand electoratul dore?te schimbarea politic?;

·       coopereaz? cu guvernul în
dezbaterea problemelor supuse parlamentului;

·       exprim? principiul
libert??ii cuvântului în Marea Britanie.

Referitor la structura
modern? a administra?iei locale, aceasta dateaz? din sec. Al XIX-lea, reprezentând
în foarte mare masur? un produs al noilor condi?ii create de revolu?ii
industriale ?i agrare. De asemenea, cuprind consiliile alese pe trei ani, din
rândul c?rora o treime se reînoie?te anual.

Primarul este
ales de c?tre consilierii municipali ?i î?i îndepline?te atribu?iile timp de un
an, cu posibilitatea de a fi reales.

Deciziile
consiliului local sunt puse in practic? de oficiali si functionari
guvernamentali local, care trebuie s? aib? o calificare profesional?; ace?tia
nu pot figura printre candida?ii propu?i pentru alegerea consiliului, trebuie
s? fie apolitici ?i impar?iali în exercitarea activit??ii lor. Consiliile
locale trebuie s? se reuneasc? de minim patru ori pe an, de?i, de fapt num?rul
?edin?elor acestui consiliu este mult mai mare.

?edin?ele
consiliului local au forma unor dezbateri pe marginea propunerilor f?cute de
comitetele consiliului.

 

 

BIBLIOGRAFIE:

1.   Benone Pusca, Andy Pusca–Drept constitutional Comparat;

2.   V.D. Lipman–Local Government Areas, citat de R. M.
Punnet;

3.   Wade and Bradley–Constitutional Law, London, 1964;

4.   Walter Bagehot–The English Constitution (1867), Worlds
Classics;

5.   Suport de curs, Anul I, Semestrul I, Drept constitu?ional comparat;

6.   https://en.wikipedia.org;

7.   https://www.britishcouncil.org/organisation/.

 

 

 

 

 

 

 

Nester Denice-Florina

Anul I, Sem. I